(inainte sa se panicheze mama, sa spun ca nu, nu mi-am pierdut jobul). Dar v-am promis acum vreo 2 saptamani cand vorbeam despre faptul ca “N-am nici o idee de un business care sa mearga” ca o sa scriu despre “siguranta jobului versus antreprenoriat”. Mai ales de cand cu criza, cred ca ati auzit destul de des sintagma “tocmai mi-am pierdut jobul”, deci cred ca titlul e potrivit.
Sincer, discutia despre siguranta jobului versus antreprenoriat am avut-o public acum 2-3 ani cu Daniel Nicolescu, CEO la ePayment, in cadrul unei Scoli de Afaceri. Ce spuneam si atunci, spun si acum: ca angajat, siguranta zilei de maine e mai mica si riscul mai mare – Daniel nu era de acord, asa ca fac urmatoarea argumentare.
(nota: daca draga cititorule esti CEO, atunci esti in cel mai “antreprenorial job”, si ai painea si cutitul in mana, foarte asemanator cu un antreprenor. Asa ca o sa vorbim din postura lui Vasile, angajat ca tester in cadrul firmei Software SRL si Alexandru este antreprenorul care a creat firma)
Primul si cel mai important lucru pe care il spun este ca angajatul nu are controlul (destinului sau ca angajat). Se intampla sa cada bursele in America, si firma Software SRL pierde niste contracte, si decide sa faca niste scaderi de personal:
- testerul Vasile, oricat de mult se straduieste sa testeze mai bine ca sa creasca profitul firmei, sau orice idei va avea, da, o sa fie dat afara. Pentru ca nu este in pozitia sa ia masuri sa contracareze efectele crizei. Ca urmare, va trebui sa-si caute un alt job.
- antreprenorul Alexandru, chiar daca are riscul sa dea cu firma de pamant, macar are posibilitatea sa se gandeasca si sa aplice idei de a rezolva problema. Poate deschide un business total nou, sa se relocheze, sau sa-si restranga cheltuielile la limita si sa supravietuiasca. Si, in cel mai rau caz, chiar daca nu reuseste, poate oricand sa se angajeze.
Sa vorbim si despre siguranta salariului. Aici sunt 2 aspecte.
- Daca vrei sa incepi un business, Alexandru, clar o sa fii stresat ca nu stii cand vei avea venituri suficiente ca sa traiesti din ce produce firma.
- Pe de alta parte, cat poti sa castigi ca un angajat, Vasile? 1000 Eur? 3000 Eur? 5000 Eur? Sa zicem ca pui deoparte si daca se intampla ceva trist, poti sa stai linistit vreo 2 ani. Asta versus cat poti sa faci ca un antreprenor. Nimic, 10 milioane de euro, sau ceva intre. Parca prefer sa incerc sa fiu Alexandru si sa ajung la varianta cu 10 milioane si apoi sa stau 10 ani acasa linistit (numai 10 ani, ca restul de bani ii ia statul, fara sa faca nimic de ei). Si daca nu merge treaba… poti oricand sa te angajezi.
Sa vedem ce se intampla si daca lucrurile pur si simplu nu merg chiar cum ar trebui pentru antreprenor.
- Vasile, ca angajat, poti sa ai o zi proasta, o saptamana proasta sau chiar o luna proasta in care lucrurile ies anapoda, si cu toate astea, la sfarsit o sa iei salariul.
- Alexandru, in cazul tau, totul, dar totul depinde de cat de bine te descurci, si da, poate ca vei avea luni in care nu vei avea venit. Cu toate astea, parca tot as prefera sa fiu Alexandru si sa-mi incerc puterile la cele 10 milioane de Eur.
Bun. Poate “riscul e mai mare ca antreprenor” se refera la altceva, la volum. In definitiv, Vasile nu poate sa piarda mai mult de 1000 de eur pe luna, pe cand Alexandru poate sa piarda 10.000, 100.000, sau 10 milioane. Aici e aproape adevarat. Doar ca, pentru a pierde 10 milioane de Eur inseamna ca intai i-ai facut cumva, si asta sigur nu ca angajat. Nu stiu ce sa zic, dar parca tot prefer sa vina criza si sa am 10 milioane investiti in ceva (si poate am o sansa sa nu-i pierd) decat sa pierd singurii 1000 de eur pe luna pe care ii am.
Si nu in ultimul rand sa vorbim despre sefi. Treaba sta cam asa. Vasile se poate afla intr-o situatie de incompatibilitate umana cu seful lui, George. Oricat se straduieste, Vasile o sa fie dat afara la un moment dat. Alexandru, nu are un sef fizic care sa-l dea afara, dar il poate da piata afara. Totusi, piata e formata din mai multi George (astia sunt clientii in cazul asta), ceea ce inseamna ca statistic vorbind, Alexandru, nu depinzi de un singur George, si de toanele lui din ziua respectiva.
Cred ca data viitoare trebuie sa vorbesc despre risc si teama de a incepe un business acum ca am lamurit-o cu “jobul sigur”.
Am cateva sugestii atat pentru “Vasile” cat si pentru “Alexandru”. Cand vine criza, la initiativa oricaruia dintre ei, se poate veni cu idei pentru firma, se poate initia comunicare apropos de starea buna sau rea in care se afla firma la momentul respectiv.
In felul asta Vasile isi creste sansele sa contribuie activ la destinul sau (si al firmei) sau alfa din timp ca e cazul sa isi caute de lucru. Mie mi se pare cea mai fair abordare.
Sa nu va grabiti sa spuneti ca este exclusiv datoria lui Alexandru sa faca toate eforturile. E posibil ca Alexandru sa fie cam cocosat de evenimente si in fond este o discutie intre adulti.
Problema reala cu propunerea mea este ca e posibil ca Alexandru sa nu vrea sa comunice sau sa ia in considerare idei bune pentru ca are alta agenda decat cea pe care o sustine fata de angajatul Vasile, dar aici deja sintem in alt subiect pe care daca il deschizi il vom comenta separat.